O simplă
vizită la reprezentanțele și standurile marilor case de parfumuri pariziene ne
poate provoca nostaligii olfactive și istorice. În plină inflație de miresme, când
orice casă de modă, vedetă, artist sau patiser își lansează sau participă la
elaborarea unei game de parfumuri/cosmetice, marile case încearcă să readucă în
prim plan propria lor istorie și parfumurile care le-au făcut celebre. Destinate multă vreme unei caste de inițiați și colecționari cu dare de mână, ele au
devenit, în ultimul timp, accesibile marelui public, dacă nu la nivel financiar
(costă, în continuare, o mică avere), cel puțin la nivel olfactiv. Așezate pe
console elegante, uneori sub un
clopot de sticlă,atunci când vorbim de un flacon de colecție, minunatele creații
exclusive ale caselor Guerlain sau Chanel fac să viseze miile de trecători
curioși din metropola franceză.
Eu m-am oprit,
dintr-o curiozitate istorică și personală, la standul Guerlain, unde m-am
delectat, pentru câteva minute bune, cu toate apele parfumate create de nasurile
casei de-a lungul timpului. Un motiv în plus să vă povestesc despre începuturile casei și despre o clientă faimoasă.
În 1820,
Pierre François Pascal Guerlain (1798-1864)a deschis pe Rue de Rivoli un magazin
cu diverse parfumuri, pudre și cosmetice (un fel de drogherie, dacă vreți). De formație
chimist și farmacist, el și-a atras rapid faima în Paris numărând o clientelă de elită. Dar adevărata glorie avea să vină în 1853, când a creat pentru
eleganta și capricioasa Eugenia de Montijo, soția împăratului Napoleon al III-lea, o
apă parfumată, ușoară și proaspătă. Pretențioasă, împărăteasa respingea aromele
orientale, carnale, preferând mireasma proaspătă și răcoritoare a agrumelor (notă
de vârf-citrice, alte arome:neroli, rosmarin).
Secolul al XIX-lea este dominată de o adevărată pasiune pentru apele parfumate.
Doamnele respectabile,conform moralei victoriene, erau adeptele aromelor usoare,
florale. Orientalele, carnale și scandaloase erau slăbiciunea seducătoarelor și
cocotelor.
Dar nu numai
aroma ne interesează, flaconul a făcut și el istorie și încă face. Comandat de Pierre
François Pascal Guerlain artizanilor de la Pochet du Courval, flaconul
inspirat, susțin istoricii casei, de colana din Place Vendôme, a fost ornat cu
69 de albine, colorate manual cu pudră de aur. Alegera albinelor nu a fost
întâmplătoare, ele simbolizau nu doar bogăția și prosperitatea familiei imperiale,
dar sugerau și calitățile materne, protectoare și binefăcătoare ale împărătesei.
Pe eticheta de pe flacon erau figurate însemnele imperiale: coroana, acvila și
sceptrul. Flaconul era sigilat cu membrană animală (astăzi, procedeul s-a păstrat, dar se folosește membrană artificială), un șnur și o mică pecete din ceară (astăzi, este din metal și are simbolul casei).
Încântată,Eugénie
a acordat casei Guerlain protecția sa, fiind ridicată la rang de furnizor
imperial (Parfumeur Breveté de Sa Majesté).
Semn al reușitei stă și faptul că parfumeria se mută de pe Rue de Rivoli pe
exclusivista Rue de la Paix, acolo avea să își încâte regalii clienți cu
diverse parfumuri create pe măsură. Regina Victoria, împărăteasa Elisabeta de
Bavaria (Sissi, pentru cunoscători) și alte capete încoronate apelau la casa
franceză. Conform legendelor, în ajunul unei călătorii imperiale, doi furnizori
se prezentau la palatul Tuileries,
Guerlain și Louis Vuitton. Parfumerul îi aducea Eugeniei flacoane impense cu
apa imperială (recipient de 1 litru). Doamna dorea să își înmiresmeze crinolinele înainte să le pună
în cuferele impermeabile gândite de casa Vuitton. Într-un voiaj în Marea Britanie,
nenorocirea s-a produs: cuferele împărătesei s-au piedut pe drum, ea fiind
nevoită să se mulțumească cu creatorii și parfumerii reginei Victoria. În plan
olfactiv, Eugénie a făcut o descoperire interesantă- parfumurile de la Creed.
Nasul britanic și-a făcut intrarea în lumea bună pariziană, grație împărătesei.
Ce mai
rămâne astăzi din toată această poveste? în primul rând,albina- simbolul casei, ea ne-o reamintește pe una dintre inițiatoarele luxului francez, din secolul
al XIX-lea. Dar și o aromă încântătoare, proaspătă și ușoară, care nu a îmbătrânit
deloc și care poate fi o alegere
olfactivă fericită. Iată filmul de prezentare realizat de casa Guerlain, în 2013, când flaconul a împlinit 160 de ani.
Astăzi, apa
imperială se comercializează într-un flacon împodobit cu albine, la cerere se
poate grava cu numele cumpărătorului și sufla cu aur.
Iar dacă vreți
să aflați istoria a nenumărate arome si să le testăm, vă
invit la atelierul de la Fundația Calea Victoriei.
P. S. Mi-ar plăcea să îmi spuneți, în comentarii, povestea cărui parfum vreți să o aflați și de
ce ☺
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu