Veșmintele băietanei

În anul 1922, lumea pariziană a cunoscut un scandal notabil, scriitorul Victor Margueritte a publicat romanul La Garconne (Băietana), scriere ce avea să facă epocă și să desemneze o nouă atitudine feminină. Personajul principal, Monique, nu lanseză doar o modă, ce a rochiei cu talie joasă, simplă, și a hainelor de inspirație masculină, ci propune și o nouă atitudine ce ține de locul ocupat de femei într-o societate, ce trecea prin transformări dramatice. Eroina, trăindu-și viața după bunul plac și sfidând convențiile, nu face altceva decât să oglindească transformările epocii. Primul Război Mondial (1914-1918) obligase doamnele, indiferent de statutul lor social, să devine active în domenii rezervate până atunci influenței masculine. În această epocă, Gabrielle Chanel propune costumele de jerseu, material utilizat până atunci în echipamentele sportive și în lenjeria masculină (vezi, mai jos, modelele din martie 1917).

  După război, Chanel și Jean Patou se inspiraseră din universul sportiv, a trupurilor în mișcare, propunând ținute epurate ce corespundeau aerului timpului. La volan, tunse, cu pălării fără boruri, trase pe ochi,  puternic machiate, tinerele din Anii nebuni uitaseră de calmul și luxul din timpul mamelor lor.

In acest moment, când ținutele de seară mai păstrau ceva din extravaganțele coloristice de la începutul secolului, Chanel propune faimoasa rochie neagră. Lucrată din crêpe de Chine, ea devine, în viziunea editorilor Vogue, echivalentulul automobilului Ford dorit de toată lumea. Veșmintele tinerei emancipate oglindesc și preocupările stilului de viață modern ( renunțarea la ornament, ideea de utilitate, funcționalitate, etc).

 Rochie Chanel din crep negru, fotografiată în 1926 de Edward Steichen. Model-Marion Morehouse.

Domnișoara Chanel și o nouă imagine a femininului

        Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la fondarea miticei case de modă Chanel, motiv de rememorare a carierei și vieții aventuroase a Domnișoarei. Dintre sutele de filmulețe, cărți, articole și comentarii și expoziții voi face o selecție în zilele următoare.

Vom începe cu filmul realizat  de casa Chanel și regizat de Karl Lagerfeld. Într-un Deauville idilic, înainte de Primul Război Mondial, Coco oferă protipendadei dornice de lux și extravaganțe vestimentare, pălării simple, renuntând, treptat, la exageratele pălării "lighean". Domnișoara, ajutată de Boy Capel, deschisese deja un magazin de pălării Chanel Model (21, Rue Cambon), dar consacrarea sa se va produce în 1913. Într-o lume care își trăia cu șarm și eleganță vacanțele, iar cochetele timpului se înveșmântau  cu toalete inspirate de moda orientală (creațiile lui Paul Poiret), Gabrielle  oferă doamnelor nu doar pălării cu un stil epurat, ci și haine ușoare, practice, ce facilitau mișcarea. Profitând de revoluția propusă de Paul Poiret, la începutul secolului XX, atunci când trupul femeii este eliberat de corset, iar rochiile capătă o formă tubulară, Chanel propune o modă nouă ce va cunoaște apogeul în timpul războiului. Magazinul numit Gabrielle Chanel este considerat punctul de plecare pentru mitul de astăzi. Interesant este faptul că nu sunt uitate influențele epocii, Poiret și colaborarea lui cu Iribe, stilul scriitoarei Colette, care se tunsese încă din 1902 și aborda o ținută.