În preajma revoluției franceze (1789), sub arcadele elegante de la Palais Royal, și-au făcut
apariția primele restaurante. Dacă Parisul cunoscuse farmecul cafenelelor filosofice
și literare, unde ideile epocii își făceau apariția la o ceșcă de cafea sau
ciocolată, vremurile tulburi duseseră la dispatiția localurilor de acest gen și
la transformarea hanurilor și restaurantelor în locuri de întâlnire pentru
răufăcători sau revoluționari exaltați.
La modă, dar și periculoase, aceste
restaurante incipiente i-au determinat pe domnii galanți să instituie o regulă,
care a supraviețuit până în zilele noastre: pentru a-și proteja partenerele sau
invitatele, domnii erau primii care intrau în localul respectiv. La sfârșitul
mesei, doamnele erau cele care dădeau semnalul de plecare, dar tot domnii erau
cei care deschideau drumul și ieșeau primii. Regula a supraviețuit și este
amintită în diverse coduri de bune maniere, dar este privită, de multe ori, cu
ironie sau neînțeleasă. În zilele
noastre, se insistă pe ideea că nu este plăcut pentru o femeie să se confrunte
cu toate privirile curioase, teorie contrazisă de libertatea doamnelor de a frecventa
restaurantele sau cafenelele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu